Sabanejewia balcanica, cunoscută în mod obișnuit sub numele de zvârlugă balcanică, este o specie de pește de talie mică, puțin cunoscută publicului larg, dar cu o importanță ecologică considerabilă.
Este întâlnită în apele dulci din Europa de Sud-Est, inclusiv în România, unde preferă râurile curate, cu fund pietros și curgere moderată sau rapidă. Prezența acestei specii este adesea asociată cu starea bună de sănătate a ecosistemelor acvatice, ceea ce o transformă într-un adevărat „barometru ecologic”.
- Identificare și particularități morfologice
Zvârluga balcanică are un corp alungit, cilindric, ușor turtit ventral, care îi permite să se deplaseze cu ușurință pe fundul râurilor. Coloritul său variază de la galben-maroniu până la nuanțe de gri, cu pete mai închise dispuse neregulat pe laterale, ceea ce îi oferă un camuflaj eficient printre pietre și sedimente.
Ajunge rar la dimensiuni mai mari de 10 cm și este adesea confundată cu alte specii de zvârlugi, însă se deosebește prin numărul și dispunerea mustăților de pe partea inferioară a capului – trăsătură distinctivă a familiei Cobitidae din care face parte.
- Habitat și distribuție
În România, Sabanejewia balcanica este întâlnită în special în zonele colinare și montane ale Carpaților, dar și în regiuni subcarpatice, în râuri precum Arieșul, Bistrița, Oltul superior și Someșul. Este o specie reofilă, adică preferă apele bine oxigenate, cu temperaturi moderate și curgere constantă.
Se ascunde ziua sub pietre și în zonele cu vegetație acvatică densă, ieșind mai ales noaptea pentru a se hrăni cu insecte acvatice, larve, viermi și alte organisme bentonice.
- Importanță ecologică
Zvârluga balcanică are o valoare ecologică ridicată, fiind considerată o specie indicator al calității apelor dulci. Prezența sa într-un curs de apă atestă faptul că ecosistemul este sănătos, relativ nepoluat și menținut în echilibru natural. De aceea, biologii și ecologiștii o folosesc frecvent în studiile de evaluare a stării ecologice a râurilor.
Totodată, această specie joacă un rol important în lanțul trofic, fiind pradă pentru pești mai mari, precum păstrăvul sau mreana, dar și pentru păsări acvatice sau mamifere semiacvatice.
- Conservare și amenințări
Deși Sabanejewia balcanica nu este o specie cu valoare economică, ea este vulnerabilă în fața modificărilor antropice ale mediului: regularizarea cursurilor de apă, poluarea cu îngrășăminte și pesticide, tăierile de pădure din bazinul hidrografic sau construcția de microhidrocentrale afectează direct habitatul natural al zvârlugii.
Pentru protejarea acestei specii, este esențială păstrarea cursurilor de apă cât mai aproape de starea lor naturală. De asemenea, trebuie promovate practici agricole sustenabile și reîmpădurirea zonelor afectate de eroziune pentru a menține calitatea apei și habitatul subacvatic.
Sabanejewia balcanica nu este un pește spectaculos prin dimensiuni sau prin valoare comercială, dar este esențial pentru echilibrul natural al râurilor curate. Este un exemplu clar că și cele mai mici viețuitoare au un rol bine definit în natură, iar protejarea lor contribuie la menținerea sănătății întregului ecosistem.
Prin eforturi de conservare, educație ecologică și politici de mediu bine gândite, această specie discretă poate continua să trăiască în apele limpezi ale României, ca un semn al naturii încă nealterate.
