Gura este un ecosistem remarcabil, studiat indeaproape de cercetatori de sute de ani: propriile tesuturi traiesc alaturi de milioane de organisme bacteriene, de cele mai multe ori in cooperare benigna. Uneori, totusi, aceasta simbioza erupe intr-un razboi total cunoscut sub numele de boala parodontala.

Boala parodontala se refera la orice boala care afecteaza zonele din jurul dintilor.

Parodontologia este specialitatea corespunzatoare care studieaza aceste structuri de sustinere a dintilor – incluzand tesuturile gingivale, ligamentul paradontal care suspenda dintele in muschiul sau si osul subdiacent la care este atasat.

Tesuturile paradontale sunt, probabil, printre tesuturile cele mai studiate si cercetate din organism. Factorii de risc cunoscuti pentru aceasta boala includ fumatul si diabetul, iar dovezile aduse de cercetatori sugereaza, de asemenea, o relatie intre boala paradontala severa, boala cardiovasculara si mamele care nasc copiii prematur cu o greutate mica la nastere.

Paradontistii au dezvoltat mai multe tratamente eficiente pentru a opri sau eradica multe forme ale acestei boli. Cel mai eficient tratament, totusi, este preventiv, efectuat de pacient. O buna igiena orala personala, care perturba cresterea placii este cea mai buna aparare impotriva majoritatii formelor de boala parodontala.

Placuta dentara

Van Leeuwenhoek, om de stiinta, olandez, din secolul XVII-lea si inventator al primelor microscoape, a fost primul care a observat ca placa dentara este de origine bacteriana si a facut legatura intre acestea, igiena orala si boala gingiilor.

In urmatoarele patru secole, cunostintele despre relatia dintre placa bogata in bacterii si boala parodontala au avansat constant. Studiile realizate in anii 1950 si 1960 au contribuit enorm la aceasta idee: studiind populatiile mari de diferite grupe de varsta, cercetatorii au descoperit o asociere clara, dar indirecta intre curatarea gurii si depozitele de placi dentare. Majoritatea variatiilor in nivelurile bolii ar putea fi explicate doar de placa bacteriana, restul fiind atribuit altor factori precum: dieta, nutritia, muscatura si alte variabile.

Cand se discuta despre fumat, asocierea dintre acesta si aceasta boala a gingiilor a devenit evidenta Asadar, in cazul fumatorilor, acestia prezinta si o pierdere osoasa mai rapida decat nefumatorii.