Anevrismul vascular cerebral este o dilatare anormală a unui vas de sânge din creier, cauzată de slăbirea peretelui arterial. Dacă un anevrism cerebral se rupe, poate provoca o hemoragie cerebrală severă, cu risc major pentru viață.
În multe cazuri, anevrismele sunt asimptomatice și sunt descoperite întâmplător în urma unor investigații imagistice. Anevrismul cerebral poate fi cauzat de mai mulți factori, care slăbesc pereții arterelor cerebrale și favorizează formarea acestor dilatații:
-
Factori genetici – persoanele cu antecedente familiale de anevrisme au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune.
-
Hipertensiunea arterială – presiunea crescută a sângelui poate afecta structura arterelor cerebrale și poate contribui la formarea anevrismelor.
-
Fumatul – substanțele toxice din tutun afectează elasticitatea pereților vaselor de sânge și cresc riscul de anevrism și de ruptură a acestuia.
-
Ateroscleroza – depunerile de grăsimi pe pereții arterelor pot duce la slăbirea acestora și la formarea anevrismelor.
-
Leziuni și infecții – traumatismele craniene sau infecțiile vasculare pot afecta pereții arteriali, favorizând apariția anevrismelor.
-
Afecțiuni congenitale – bolile genetice care afectează țesutul conjunctiv, precum sindromul Marfan sau boala rinichilor polichistici, cresc riscul de anevrism cerebral.
Anevrismele cerebrale pot fi clasificate în funcție de formă și dimensiune:
-
Anevrism sacular (în formă de „pungă”) – cel mai frecvent tip, apare de obicei la bifurcațiile arterelor din creier.
-
Anevrism fusiform – implică o dilatare uniformă a unui segment al arterei și este mai rar întâlnit.
-
Anevrism mic (sub 5 mm), mediu (5-15 mm) și mare (peste 15 mm) – dimensiunea influențează riscul de ruptură.
Anevrismele mici, care nu s-au rupt, sunt de obicei asimptomatice. Însă anevrismele mari sau cele care apasă pe structurile cerebrale pot provoca:
-
Dureri de cap persistente
-
Vedere dublă sau încețoșată
-
Durere în spatele ochilor
-
Slăbiciune sau amorțeală pe o parte a feței
-
Dificultăți de vorbire sau echilibru
Când un anevrism cerebral se rupe, apare o hemoragie cerebrală subarahnoidiană, care provoacă simptome severe:
-
Durere de cap bruscă și extrem de intensă („cea mai puternică durere de cap din viață”)
-
Greață și vărsături
-
Pierderea conștienței
-
Sensibilitate la lumină
-
Convulsii
Ruptura unui anevrism este o urgență medicală care necesită tratament imediat pentru a preveni leziunile cerebrale grave sau decesul. Anevrismele cerebrale sunt detectate prin teste imagistice, mai ales dacă există factori de risc sau simptome suspecte:
-
Tomografie computerizată (CT) – permite vizualizarea hemoragiilor cerebrale cauzate de ruptura unui anevrism.
-
Angiografie CT sau RMN – oferă imagini detaliate ale vaselor de sânge din creier și poate identifica anevrismele.
-
Puncția lombară – poate confirma prezența sângelui în lichidul cefalorahidian, semn al unei hemoragii subarahnoidiene.
Tratamentul depinde de dimensiunea, localizarea și riscul de ruptură al anevrismului:
-
Monitorizare – anevrismele mici, fără simptome, sunt supravegheate periodic pentru a observa dacă se măresc.
-
Medicamente – se pot administra medicamente pentru a controla tensiunea arterială și pentru a reduce riscul de rupere.
-
Intervenții chirurgicale – dacă anevrismul prezintă risc de rupere, se recomandă una dintre următoarele proceduri:
-
Clipsarea anevrismului – o procedură chirurgicală prin care un clip metalic este plasat la baza anevrismului pentru a opri fluxul de sânge.
-
Embolizarea endovasculară (coiling) – se introduce un cateter printr-o arteră și se plasează spirale metalice în anevrism pentru a-l bloca și a preveni ruptura.
-
Bypass arterial cerebral – se efectuează în cazurile complexe, pentru a redirecționa fluxul sanguin departe de anevrism.
-
Deși nu toate anevrismele pot fi prevenite, reducerea factorilor de risc poate contribui la menținerea sănătății vaselor de sânge:
-
Controlul tensiunii arteriale printr-o dietă echilibrată și exerciții regulate
-
Renunțarea la fumat și la consumul excesiv de alcool
-
Menținerea unui stil de viață sănătos, cu o dietă bogată în legume, fructe și grăsimi sănătoase
-
Evitarea stresului excesiv și a efortului fizic intens, mai ales la persoanele cu istoric familial de anevrisme
Anevrismul cerebral este o afecțiune periculoasă, care poate fi asimptomatică sau poate duce la complicații grave dacă se rupe. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru prevenirea hemoragiei cerebrale și a consecințelor severe.
