Accidentul vascular cerebral (AVC) are loc atunci cand alimentarea cu sange catre o parte a creierului este intrerupta sau redusa, astfel tesutul cerebral este privat de oxigen si alti nutrienti.
Exista doua tipuri principale, cel mai frecvent fiind accidentul vascular cerebral ischemic (aproximativ 85% din toate accidentele vasculare cerebrale), care apare atunci cand un cheag infunda una dintre arterele din creier.
Celalalt tip de accident vascular cerebral, care provoaca aproximativ 15% din toate cazurile de boala, este hemoragic. Este cauzat de o hemoragie cerebrala produsa de ruptura unui vas de sange.
Care sunt semnalele de avertizare?
Creierul controleaza miscarile, astfel incat pierderea celulelor creierului in urma unui accident vascular cerebral are ca rezultat o incapacitate brusca de a controla una sau mai multe parti ale corpului.
Simptomele si semnele unui accident vascular cerebral variaza in functie de ce parte a creierului este afectata. Accidentul vascular cerebral poate provoca:
- slabiciune sau pierderea mobilitatii unei parti a corpului, de obicei unilateral (de ex. piciorul stang, bratul stang, jumatatea stanga a fetei);
- dificultati de vorbire;
- dificultate la inghitire;
- rigiditate in orice parte a corpului;
- oboseala;
- confuzie, pierdere de memorie sau probleme de gandire, citire sau scriere;
- pierderea capacitatii de a controla golirea vezicii urinare si a intestinelor;
- probleme de vedere;
- prabusirea sau pierderea brusca a cunostintei.
Factori de risc
Unele dintre ele nu pot fi prevenite, cum ar fi predispozitia genetica si inaintarea in varsta, dar altele sunt legate de stilul de viata, dieta si pot fi schimbate.
Una dintre cele mai frecvente cauze ale AVC este prezenta tensiunii arteriale crescute constante si necontrolate, care este provocata de supraponderalitatea, aportul excesiv de sare, predispozitia genetica si varsta. Daca exista hipertensiune, este extrem de importanta administrarea medicamentelor pentru a o tine sub control. Alti factori de risc pentru AVC includ:
- fumatul (care dauneaza arterelor si ingroasa sangele, deci exista o sansa mai mare de formare a unui cheag de sange);
- abuzul de alcool (care duce la tensiune arteriala crescuta);
- lipsa exercitiilor fizice.
