Obedienta este o forma de influenta sociala care presupune efectuarea unei actiuni in conformitate cu ordinele unei figuri de autoritate. Aceasta difera de ascultare (care implica schimbarea comportamentului la cererea unei alte persoane) si conformism (care implica modificarea comportamentului pentru a fi la fel cu ceilalti membrii ai grupului social). In schimb, obedienta implica modificarea comportamentului pentru ca asa a fost impus de o autoritate.

Cum difera obedienta de conformitate?

In trei moduri cheie! Obedienta implica o comanda, conformitatea o cerere. Obedienta implica ordinul unei persoane cu statut mai inalt, conformismul implica imitarea unei persoane cu statut egal. Aceasta se bazeaza pe putere sociala, conformismul se bazeaza pe necesitatea de a fi acceptat din punct de vedere social.

Este imposibil a vorbi despre obedienta si a nu aminti despre studiile in acest domeniu. Unul dintre cercetatorii acestui concept a fost Milgram. Acesta a dorit sa vada cat de departe ar fi dispusi oamenii sa mearga in ceea ce priveste obedienta. Studiile lui Milgram au implicat plasarea participantilor intr-o camera si directionarea acestora catre aplicarea de socuri electrice unei alte persoane aflate intr-o alta camera. Fara a cunoaste participantul, persoana care trebuia sa „primeasca” socurile electrice reactiona la socuri imaginare. In mod surprinzator, Milgram a constatat ca 65% dintre participanti erau dispusi sa ofere un nivel maxim de socuri daca experimentatorul propunea acest lucru.

Acest experiment a generat controverse in psihologie, asa ca si alti cercetatori au dorit sa studieze fenomenul. La inceputul anilor ”70, psihologul Philip Zimbardo a organizat un experiment care presupunea viata intr-o inchisoare. El a infiintat o inchisoare falsa la subsolul departamentului de psihologie al Universitatii Stanford si a incredintat participantilor rolurile de prozonieri sau gardieni, Zimbardo insusi actionand ca gardian.

Studiul a trebuit sa fie intrerupt dupa doar 6 zile, deoarece participantii s-au jucat rolurile atat de serios incat foloseau tehnici autoritare pentru a castiga obedienta prizonierilor. In unele cazuri, gardienii i-au supus pe detinuti abuzurilor psihologice, hartuirii si chiar torturii fizice.

Rezultatele acestor studii sunt adesea folosite pentru a demonstra cat de usor pot fi oamenii influentati de caracteristicile rolurilor pe care le au si situatiilor in care sunt distribuite. Cu toate acestea, factorii de mediu joaca un rol in modul in care oamenii sunt dispusi sa accepte si sa respecte autoritatea.